evicțiune dex - definiţie, sinonime, conjugare

evicțiune

EVICŢIÚNE, evicţiuni, s.f. (Jur.) Pierdere a posesiunii unui bun (imobil) ca urmare a exercitării de către o altă persoană a dreptului său asupra aceluiaşi bun. [Pr.: -ţi-u-] – Din fr. éviction, lat. evictio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EVICŢIÚN//E -i f. Privare de un lucru obţinut legal ca urmare a unei sentinţe sau a exercitării de către altcineva a dreptului său în privinţa aceluiaşi lucru. /< fr. éviction, lat. evictio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EVICŢIÚNE s.f. (Jur.) Deposedare de un lucru obţinut legal, suferită în urma unei sentinţe sau a unui drept exercitat într-un anumit fel de cineva. [Pron. -ţi-u-. / cf. fr. éviction, lat. evictio].
(Dicţionar de neologisme)

EVICŢIÚNE s. f. (jur.) deposedare de un lucru obţinut legal, suferită în urma unei sentinţe sau a unui drept exercitat într-un anumit fel de cineva. (< fr. éviction, lat. evictio)
(Marele dicţionar de neologisme)

evicţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. evicţiúnii; pl. evicţiúni
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ev evi evic evict evicti

Cuvinte se termină cu literele: ne une iune tiune ctiune