exasperare dex - definiţie, sinonime, conjugare
EXASPERÁ, exasperez, vb. I. Tranz. A irita, a enerva peste măsură; a scoate din sărite, a agasa. [Pr.: -eg-zas-] – Din fr. exaspérer, lat. exasperare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXASPERÁRE, exasperări, s.f. Acţiunea de a exaspera şi rezultatul ei. ♢ Loc. adv. Până la exasperare = până la ultima limită. [Pr.: eg-zas-] – V. exaspera.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A EXASPER//Á ~éz tranz. A enerva peste măsură; a scoate din sărite. [Sil. ex-as-pe-ra] /<fr. exaspérer, lat. exasperare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXASPERÁ vb. I. tr. A enerva tare, a aduce la desperare, a scoate din sărite. [Pron. eg-zas-. / < fr. exaspérer, cf. lat. exasperare].
(Dicţionar de neologisme)

EXASPERÁRE s.f. Acţiunea de a exaspera şi rezultatul ei; desperare. [< exaspera].
(Dicţionar de neologisme)

EXASPERÁ vb. tr. a enerva, a irita peste măsură; a scoate din sărite. (< fr. exaspérer, lat. exasperare)
(Marele dicţionar de neologisme)

exasperá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. exasperéz, 3 sg. şi pl. exaspereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

exasperáre s. f. [x pron. gz], g.-d. art. exasperării; pl. exasperări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
EXASPERÁ vb. a despera, (înv.) a apelpisi. (Copilul ăsta mă ~.)
(Dicţionar de sinonime)

EXASPERÁRE s. desperare. (Stare de ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ex exa exas exasp exaspe

Cuvinte se termină cu literele: re are rare erare perare