exclusiv dex - definiţie, sinonime, conjugare

exclusiv

[Sinonime]
EXCLUSÍV, -Ă, exclusivi, -e, adj., adv. 1. Adj. (Despre noţiuni abstracte) Care se exclude unul pe altul, care este incompatibil cu altceva. ♦ Care se referă, se limitează la un singur lucru. Pasiune exclusivă pentru şah. 2. Adv. Cu excluderea oricăror altor posibilităţi, exceptând. ♦ Numai (şi numai). ♦ În afară de... Până la 1 aprilie exclusiv. – Din fr. exclusif, lat. exclusivus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXCLUSÍV1 adv. 1) Excluzând alte alternative; în exclusivitate; numai. 2) rar În afară de; cu excepţia; exceptând. /<fr. exclusif, lat. exclusivus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXCLUSÍV2 ~ă (~i, ~e) Care exclude orice împărţire; prevăzut numai pentru o singură persoană. Privilegii ~e. 2) Care exclude tot ce este străin sau jenant. 3) (despre lucruri abstracte) Care exclude orice alternativă. /<fr. exclusif, lat. exclusivus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXCLUSÍV, -Ă adj. Care se exclude unul pe altul. ♦ Referitor la un singur lucru. // adv. Excluzându-se orice altă posibilitate. ♦ În afară de, exceptând. [Pron. ecs-clu-, var. excluziv, -ă adj. / cf. fr. exclusif].
(Dicţionar de neologisme)

EXCLUSÍV, -Ă I. adj. (despre noţiuni abstracte) care se exclud unul pe altul; incompatibil cu altceva. ♢ referitor la un singur lucru. II. adv. cu excluderea altor posibilităţi, în afară de. ♢ numai. (< fr. exclusif, lat. exclusivus)
(Marele dicţionar de neologisme)

exclusív adj. m., pl. exclusívi; f. sg. exclusívă, pl. exclusíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
EXCLUSÍV adv. 1. v. numai. 2. v. doar.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ex exc excl exclu exclus

Cuvinte se termină cu literele: iv siv usiv lusiv clusiv