EXCOMUNICÁ, excomúnic, vb. I. Tranz. A exclude pe cineva dintr-o comunitate religioasă. – Din lat. excommunicare, fr. excommunier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A EXCOMUNICÁ excomúnic tranz. (persoane) A exclude dintr-o comunitate religioasă; a supune unei anateme; a anatemiza; a afurisi. /<lat. excommunicare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
EXCOMUNICÁ vb. I. tr. A exclude din comunitatea bisericii; a afurisi. [P.i. excomúnic. / < lat. excommunicare].
(Dicţionar de neologisme)
EXCOMUNICÁ vb. tr. a exclude dintr-o comunitate religioasă. (< lat. excommunicare, fr. excommunier)
(Marele dicţionar de neologisme)
excomunicá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. excomúnică
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
EXCOMUNICÁ vb. (BIS.) a afurisi, a anatemiza, a blestema, (pop.) a oropsi, (înv.) a lepăda, a procleţi. (Papa l-a ~.)
(Dicţionar de sinonime)
EXCOMUNICÁT adj. (BIS.) afurisit, anatemizat, blestemat, (înv. şi reg.) procleţit, (înv.) proclet. (Un preot ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A EXCOMUNICÁ excomúnic tranz. (persoane) A exclude dintr-o comunitate religioasă; a supune unei anateme; a anatemiza; a afurisi. /<lat. excommunicare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
EXCOMUNICÁ vb. tr. a exclude dintr-o comunitate religioasă. (< lat. excommunicare, fr. excommunier)
(Marele dicţionar de neologisme)
excomunicá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. excomúnică
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
EXCOMUNICÁ vb. (BIS.) a afurisi, a anatemiza, a blestema, (pop.) a oropsi, (înv.) a lepăda, a procleţi. (Papa l-a ~.)
(Dicţionar de sinonime)
EXCOMUNICÁT adj. (BIS.) afurisit, anatemizat, blestemat, (înv. şi reg.) procleţit, (înv.) proclet. (Un preot ~.)
(Dicţionar de sinonime)