excoriere dex - definiţie, sinonime, conjugare
EXCORIÁ, pers. 3 excoriază, vb. I. Tranz. şi refl. (Despre piele) A (se) jupui uşor. [Pr.: -ri-a] – Din fr. excorier, lat. excoriare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXCORIÉRE, excorieri, s.f. Acţiunea de a (se) excoria şi rezultatul ei; excoriaţie. [Pr.: -ri-e-] – V. excoria.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXCORIÁ vb. I. tr., refl. (Despre piele) A (se) jupui uşor. [Pron. -ri-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. excorier, lat. excoriare].
(Dicţionar de neologisme)

EXCORIÉRE s.f. Excoriaţie. [Pron. -ri-e-. / < excoria].
(Dicţionar de neologisme)

EXCORIÁ vb. tr., refl. (despre piele) a (se) jupui uşor. (< fr. excorier, lat. excoriare)
(Marele dicţionar de neologisme)

excoriá vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 3 sg. şi pl. excoriáză, 1 pl. excoriém (sil. -ri-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. excoriéze; ger. excoriínd (sil. -ri-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

excoriére s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. excoriérii; pl. excoriéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ex exc exco excor excori

Cuvinte se termină cu literele: re ere iere riere oriere