exigibil
EXIGÍBIL, -Ă, exigibili, -e, adj. (Despre obligaţii băneşti) A cărei executare poate fi cerută de îndată de către creditor. – Din fr. exigible.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EXIGÍBIL, -Ă adj. Care se poate cere, asupra căruia se pot ridica pretenţii. ♦ (Jur.; despre obligaţii) Care trebuie îndeplinit în orice caz. [< fr. exigible].
(Dicţionar de neologisme)
EXIGÍBIL, -Ă adj. 1. care poate fi cerut. 2. (jur.; despre obligaţii) care trebuie îndeplinit în orice caz. (< fr. exigible)
(Marele dicţionar de neologisme)
exigíbil adj. m., pl. exigíbili; f. sg. exigíbilă, pl. exigíbile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
Exigibil ≠ inexigibil
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EXIGÍBIL, -Ă adj. Care se poate cere, asupra căruia se pot ridica pretenţii. ♦ (Jur.; despre obligaţii) Care trebuie îndeplinit în orice caz. [< fr. exigible].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
exigíbil adj. m., pl. exigíbili; f. sg. exigíbilă, pl. exigíbile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
Exigibil ≠ inexigibil
(Dicţionar de antonime)