exogen dex - definiţie, sinonime, conjugare

exogen

EXOGÉN, -Ă, exogeni, -e, adj. 1. (Med.) Care se formează, se dezvoltă la exterior; care se datoreşte unor cauze din afara organismului. 2. (Despre procese geologice) Care rezultă, care se datoreşte unor cauze din afara pământului şi în special energiei solare captate de planetă. – Din fr. exogène.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXOGÉN ~ă (~i, ~e) 1) Care se formează şi se dezvoltă la exterior. 2) Care este provocat de cauze din exterior. Infecţie ~ă. [Sil. ex-o-gen] /<fr. exogene
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXOGÉN, -Ă adj. Format, dezvoltat la exterior. ♦ (Despre factori geologici) Care acţionează la suprafaţa scoarţei terestre şi a căror sursă de energie este extraterestră. [< fr. exogène, cf. gr. exo – în afară, gennan – a produce].
(Dicţionar de neologisme)

EXOGÉN, -Ă adj. 1. (med.) format, dezvoltat la exterior; care se datorează unor cauze din afara organismului. 2. (despre factori geologici) care acţionează la suprafaţa scoarţei terestre şi a căror sursă de energie este extraterestră. (< fr. exogène)
(Marele dicţionar de neologisme)

exogén adj. m., pl. exogéni; f. sg. exogénă, pl. exogéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ex exo exog exoge

Cuvinte se termină cu literele: en gen ogen xogen