expertă dex - definiţie, sinonime, conjugare
EXPÉRT, -Ă, experţi, -te, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. (Adesea adjectival) Persoană care posedă cunoştinţe temeinice într-un anumit domeniu; specialist de mare clasă. ♦ Spec. Persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat sau de părţile interesate pentru a face o expertiză. 2. Adj. (Inform.; în sintagma) Sistem expert = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu particular de aplicaţie. – Din fr. expert, lat. expertus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXPÉR//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. 1) Specialist cu o pregătire înaltă; om care posedă cunoştinţe fundamentale într-un anumit domeniu de activitate. 2) Specialist însărcinat de un organ de stat să facă o expertiză. /<fr. expert, lat. expertus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXPÉRT, -Ă adj. Cu experienţă, care are cunoştinţe temeinice într-un anumit domeniu. // s.m. şi f. Specialist renumit într-un anumit domeniu. ♦ Persoană numită din oficiu de tribunal pentru a-şi da avizul într-o chestiune de competenţa sa. [Cf. fr. expert, lat. expertus].
(Dicţionar de neologisme)

EXPÉRT, -Ă I. adj. 1. cu experienţă, care are cunoştinţe temeinice într-un anumit domeniu. 2. (inform.) sistem ~ = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu de aplicaţie. II. s. m. f. specialist într-un anumit domeniu. ♢ persoană însărcinată să facă o expertiză. (< fr. expert, lat. expertus)
(Marele dicţionar de neologisme)

expért s. m., pl. expérţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

expértă s. f., g.-d. art. expértei; pl. expérte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
EXPÉRT adj., s. cunoscător. (Un mare ~ în problema ...)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Expertneexpert
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ex exp expe exper expert

Cuvinte se termină cu literele: ta rta erta perta xperta