expletiv

EXPLETÍV, -Ă, expletivi, -e, adj. (Despre cuvinte) Care este de prisos din punctul de vedere al înţelegerii conţinutului unui enunţ. – Din fr. explétif, lat. expletivus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXPLETÍV, -Ă adj. Care nu este necesar pentru înţelegerea sensului, putând lipsi din propoziţie. [< fr. explétif, cf. lat. expletivus < explere – a umple].
(Dicţionar de neologisme)

EXPLETÍV, -Ă adj. (despre un cuvânt, o expresie) lipsit de sens, care nu este necesar. (< fr. explétif, lat. expletivus)
(Marele dicţionar de neologisme)

expletív adj. m., pl. expletívi; f. sg. expletívă, pl. expletíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)