EXPLOATÁ, exploatez, vb. I.Tranz. 1. A folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanţă utilă, un material folositor etc. în vederea realizării unor obiective economice. 2. (În teoria marxistă) A-şi însuşi fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină, a acapara o parte din roadele muncii producătorilor nemijlociţi de bunuri materiale. ♦ A aservi pe plan economic şi politic alt stat. 3. A asupri, a prigoni, a oprima, a împila. 4. (Fig.) A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Din fr. exploiter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EXPLOATÁT, -Ă, exploataţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. (În teoria marxistă) Adj., s.m. şi f. Persoană care suportă o exploatare (1), care îşi vinde forţa de muncă. 2. Adj. Care este asuprit, oprimat, prigonit, împilat. 3. Adj. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) De unde se exploatează o substanţă utilă, un material folositor; care se află în exploatare. – V. exploata.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A EXPLOAT//Á ~éz tranz. 1) (colectivităţi, persoane) A folosi însuşind fără echivalent o parte a muncii străine pentru a obţine profit. 2) (forţele şi mijloacele de producţie, mecanisme, construcţii, edificii etc.) A utiliza conform destinaţiei. 3) fig. A folosi în mod abuziv, trăgând profit personal. [Sil. ex-ploa-ta] /<fr. exploiter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
EXPLOATÁ vb. I. tr. 1. A-şi însuşi fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcţi; a acapara roadele muncii altuia. 2. A folosi, a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 3. (Fig.) A folosi abuziv, a profita de ceva. [Pron. -ploa-. / < fr. exploiter, cf. lat. explicitare – a pune în valoare].
(Dicţionar de neologisme)
EXPLOATÁT, -Ă adj., s.m. şi f. 1. (Cel) pe care exploatatorul, folosindu-se de proprietatea sa particulară asupra mijloacelor de producţie, îl lipseşte de o parte din rezultatele muncii depuse. 2. (Despre terenuri, mine etc.) Valorificat. [< exploata].
(Dicţionar de neologisme)
EXPLOATÁ vb. tr. 1. a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 2. a-şi însuşi fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcţi; a acapara roadele muncii altuia. 3. (fig.) a folosi abuziv, a profita. (< fr. exploiter)
(Marele dicţionar de neologisme)
exploatá vb. (sil. -ploa-), ind. prez. 1 sg. exploatéz, 3 sg. şi pl. exploateáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
exploatát adj. m., s. m. (sil. -ploa-), pl. exploatáţi; f. sg. exploatátă, pl. exploatáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
EXPLOATÁ vb. 1. a valorifica. (A ~ resursele naturale.) 2. v. oprima.
(Dicţionar de sinonime)
EXPLOATÁT adj., s. v. oprimat.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Exploatat ≠ exploatator
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EXPLOATÁT, -Ă, exploataţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. (În teoria marxistă) Adj., s.m. şi f. Persoană care suportă o exploatare (1), care îşi vinde forţa de muncă. 2. Adj. Care este asuprit, oprimat, prigonit, împilat. 3. Adj. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) De unde se exploatează o substanţă utilă, un material folositor; care se află în exploatare. – V. exploata.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
EXPLOATÁ vb. I. tr. 1. A-şi însuşi fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcţi; a acapara roadele muncii altuia. 2. A folosi, a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 3. (Fig.) A folosi abuziv, a profita de ceva. [Pron. -ploa-. / < fr. exploiter, cf. lat. explicitare – a pune în valoare].
(Dicţionar de neologisme)
EXPLOATÁT, -Ă adj., s.m. şi f. 1. (Cel) pe care exploatatorul, folosindu-se de proprietatea sa particulară asupra mijloacelor de producţie, îl lipseşte de o parte din rezultatele muncii depuse. 2. (Despre terenuri, mine etc.) Valorificat. [< exploata].
(Dicţionar de neologisme)
EXPLOATÁ vb. tr. 1. a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 2. a-şi însuşi fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcţi; a acapara roadele muncii altuia. 3. (fig.) a folosi abuziv, a profita. (< fr. exploiter)
(Marele dicţionar de neologisme)
exploatá vb. (sil. -ploa-), ind. prez. 1 sg. exploatéz, 3 sg. şi pl. exploateáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
exploatát adj. m., s. m. (sil. -ploa-), pl. exploatáţi; f. sg. exploatátă, pl. exploatáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
EXPLOATÁ vb. 1. a valorifica. (A ~ resursele naturale.) 2. v. oprima.
(Dicţionar de sinonime)
EXPLOATÁT adj., s. v. oprimat.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Exploatat ≠ exploatator
(Dicţionar de antonime)