expozitivi
[Sinonime]
EXPOZITÍV, -Ă, expozitivi, -e, adj. În care se spune; care explică. ♦ (Despre o lecţie, un text etc.) Prezentat în forma unei expuneri, a unei naraţiuni. ♢ Metodă expozitivă = metodă de predare în învăţământ, care constă în prezentarea conţinutului lecţiei în forma unei expuneri. ♦ (Despre ton) Rece, sec. – Din engl. expositive.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EXPOZITÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care are caracter de expozeu. 2) (despre lecţii) Care este în formă de expunere; cu conţinutul în formă de expunere. /<engl. expositiv
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
EXPOZITÍV, -Ă adj. În care se expune, care prezintă. ♢ Propoziţie expozitivă = propoziţie enunţiativă; metodă expozitivă = metodă de predare în forma unei expuneri. ♦ (Despre ton) Rece; afectat. [< fr. expositif].
(Dicţionar de neologisme)
EXPOZITÍV, -Ă adj. în care se expune; care prezintă. o propoziţie ~ă = propoziţie enunţiativă; metodă ~ă = metodă de prezentare în forma unei expuneri. ♢ (despre ton) rece; afectat. (< engl. expositive)
(Marele dicţionar de neologisme)
expozitív adj. m., pl. expozitívi; f. sg. expozitívă, pl. expozitíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
EXPOZITÍV adj. v. enunţiativ.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EXPOZITÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care are caracter de expozeu. 2) (despre lecţii) Care este în formă de expunere; cu conţinutul în formă de expunere. /<engl. expositiv
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
EXPOZITÍV, -Ă adj. în care se expune; care prezintă. o propoziţie ~ă = propoziţie enunţiativă; metodă ~ă = metodă de prezentare în forma unei expuneri. ♢ (despre ton) rece; afectat. (< engl. expositive)
(Marele dicţionar de neologisme)
expozitív adj. m., pl. expozitívi; f. sg. expozitívă, pl. expozitíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
EXPOZITÍV adj. v. enunţiativ.
(Dicţionar de sinonime)