exterminare dex - definiţie, sinonime, conjugare
EXTERMINÁ, extérmin, vb. I. Tranz. A face să piară în întregime, a distruge complet, a nimici; a ucide, a masacra, a stârpi în masă. – Din fr. exterminer, lat. exterminare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXTERMINÁRE, exterminări, s.f. Acţiunea de a extermina şi rezultatul ei; stârpire, masacrare; exterminaţiune. – V. extermina.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A EXTERMINÁ extérmin tranz. (fiinţe) A distruge complet; a extirpa; a stârpi. /<fr. exterminer, lat. exterminare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXTERMINÁ vb. I. tr. A nimici complet, a face să dispară cu totul; a stârpi în masă. [P.i. extérmin, 3,6 -nă. / < fr. exterminer, lat. exterminare].
(Dicţionar de neologisme)

EXTERMINÁRE s.f. Acţiunea de a extermina şi rezultatul ei; exterminaţie. [< extermina].
(Dicţionar de neologisme)

EXTERMINÁ vb. tr. a nimici complet, a distruge. (< fr. exterminer, lat. exterminare)
(Marele dicţionar de neologisme)

exterminá vb., ind. prez. 1 sg. extérmin, 3 sg. şi pl. extérmină
(Dicţionar ortografic al limbii române)

extermináre s. f. → terminare
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
EXTERMINÁ vb. v. masacra.
(Dicţionar de sinonime)

EXTERMINÁRE s. v. masacrare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ex ext exte exter exterm

Cuvinte se termină cu literele: re are nare inare minare