extern dex - definiţie, sinonime, conjugare

extern

[Sinonime]
EXTÉRN, -Ă, externi, -e, adj., s.m. şi f. I. Adj. 1. Care se află aşezat în afară; din afară, exterior; străin. ♦ Politică externă = politica unui stat faţă de celelalte state. (Mat.) Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă şi aflat în afara dreptelor. 2. (Despre medicamente) Care se aplică numai pe suprafaţa corpului. II. S.m. şi f. 1. Elev, ucenic care locuieşte şi ia masa în afara şcolii sau a locului unde învaţă meseria. 2. Student în medicină care, în urma unui examen, este admis să facă practică în spital. – Din fr. externe, lat. externus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXTÉRN1 ~ă (~i, ~e) 1) Care este situat în spaţiul de dinafară a ceva (sau a cuiva); exterior. 2) Care vine din afară; străin. 3) (despre medicamente) Care se aplică numai la suprafaţa corpului. /<fr. externe, lat. externus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXTÉRN2 ~ă (~i, ~e) m. şi f. 1) Elev care urmează cursurile la o şcoală, dar ia masa şi locuieşte în afara acesteia. 2) Student la medicină care face practică într-un spital. /<fr. externe, lat. externus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXTÉRN, -Ă, externi, -e, adj., s.m şi f. I. Adj. Care se află aşezat în afară; din afară, exterior2, străin. ♢ Politică externă = politica unui stat faţă de celelalte state. Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul de Externe = minister care aplică linia politică a unui stat în problemele privitoare la relaţiile internaţionale. ♦ Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă şi aflat în afara dreptelor. ♦ (Despre medicamente) Care se aplică numai pe suprafaţa corpului. II. S.m şi f. 1. Elev, ucenic care locuieşte şi ia masa în afara şcolii sau a locului unde învaţă meseria. 2. Student în medicină care, în urma unui examen, este admis să facă practică în spital. – Fr. externe (lat. lit. externus).
(Dicţionarul limbii române moderne)

EXTÉRN, -Ă adj. Aflat în afară, la exterior; venit din afară; exterior; străin. ♢ Politică externă = politica unui stat faţă de celelalte state; unghi extern = unghi format de două drepte tăiate de o secantă şi aflat în afara lor. ♦ (Despre medicamente) Care se administrează numai la suprafaţa corpului. // s.m. şi f. 1. Elev, ucenic care locuieşte şi ia masa în afara şcolii sau în afara locului unde învaţă meseria. 2. Student în medicină, admis prin concurs ca practicant într-un spital fără a avea dreptul să locuiască în spital. [Cf. fr. externe, lat. externus].
(Dicţionar de neologisme)

EXTÉRN, -Ă I. adj. aflat în afară, din afară; exterior. o politică ~ă = politica unui stat faţă de celelalte state; unghi ~ = fiecare dintre unghiurile formate de două drepte tăiate de o secantă şi aflat în afara lor. ♢ (despre medicamente) care se administrează la suprafaţa corpului. II. s. m. f. 1. elev, ucenic care locuieşte şi ia masa în afara şcolii. 2. student în medicină practicant într-o clinică. (< fr. externe, lat. externus)
(Marele dicţionar de neologisme)

extérn adj. m., s. m., pl. extérni, f. sg. extérnă, pl. extérne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
EXTÉRN adj. 1. v. exterior. 2. v. străin.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Externintern
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ex ext exte exter

Cuvinte se termină cu literele: rn ern tern xtern