extrădare dex - definiţie, sinonime, conjugare
EXTRĂDÁ, extrădez, vb. I. Tranz. A preda pe cineva urmărit sau condamnat altui stat, la cerere, în condiţiile prevăzute de convenţiile internaţionale; a săvârşi o extrădare. – Din fr. extrader.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXTRĂDÁRE, extrădări, s.f. Acţiunea de a extrăda şi rezultatul ei; predare de către un stat altui stat a unui infractor care se găseşte pe teritoriul său, spre a fi judecat sau spre a-şi executa pedeapsa. – V. extrăda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A EXTRĂD//Á ~éz tranz. (criminali, condamnaţi) A preda la cererea statului faţă de care s-a făcut vinovat (în conformitate cu convenţiile internaţionale). /<fr. extrader
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXTRĂDÁ vb. I. tr. A preda, la cerere, un străin care s-a făcut vinovat de o crimă sau de un delict statului căruia îi aparţine sau care îl cere. [< fr. extrader].
(Dicţionar de neologisme)

EXTRĂDÁRE s.f. Acţiunea de a extrăda. [< extrăda].
(Dicţionar de neologisme)

EXTRĂDÁ vb. tr. a preda, la cerere, pe un infractor statului căruia îi aparţine sau care îl revendică. (< fr. extrader)
(Marele dicţionar de neologisme)

extrădá vb., ind. prez. 1 sg. extrădéz, 3 sg. şi pl. extrădeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

extrădáre s. f. → trădare
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ex ext extr extra extrad

Cuvinte se termină cu literele: re are dare adare radare