extragere dex - definiţie, sinonime, conjugare
EXTRÁGE, extrág, vb. III. Tranz. 1.. A scoate o substanţă dintr-un material, a separa o substanţă de alta prin diferite procedee. ♦ A scoate un corp din locul în care s-a format sau în care a fost introdus. 2. (Mat.; în expr.) A extrage rădăcina pătrată (sau cubică etc.) = a calcula rădăcina pătrată (sau cubică etc.) a unui număr dat. – Din lat. extrahere (după trage).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXTRÁGERE, extrageri, s.f. Acţiunea de a extrage şi rezultatul ei; extracţie. – V. extrage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A EXTRÁGE extrág tranz. 1) (substanţe) A separa dintr-un material (prin diverse procedee). 2) (zăcăminte minerale) A dobândi prin extracţie; a scoate. 3) (obiecte) A scoate din locul în care a fost sau în care a intrat. ~ un dinte. ~ un glonţ. 4) (citate, fragmente) A copia cu un anumit scop. 5) (rădăcina pătrată sau cubică) A determina prin calcul. /<lat. extrahere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXTRÁGE vb. III. tr. 1. A separa ceva dintr-o materie din care făcea parte, în care era încorporat. ♦ A scoate un corp din locul în care a intrat sau unde s-a format. 2. A scoate un citat, un fragment dintr-un text, dintr-o carte etc. 3. A căuta rădăcina pătrată a unui număr. [P.i. extrág, var. estrage vb. III. / cf. fr. extraire, lat. extrahere, după trage].
(Dicţionar de neologisme)

EXTRÁGERE s.f. Acţiunea de a extrage şi rezultatul ei; extracţie. [< extrage].
(Dicţionar de neologisme)

EXTRÁGE vb. tr. 1. a separa ceva dintr-o materie încorporată. ♢ a scoate un corp din locul în care a intrat sau unde s-a format. 2. a scoate un citat, un fragment dintr-un text. 3. a calcula rădăcina (pătrată, cubică) a unui număr. (< lat. extrahere)
(Marele dicţionar de neologisme)

extrage, extrag v.t. (intl.) a fura din buzunare.(Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

extráge vb. → trage
(Dicţionar ortografic al limbii române)

extrágere s. f. → tragere
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
EXTRÁGE vb. 1. a scoate, (pop.) a trage. (A ~ o măsca, un cui, un glonţ.) 2. a lua, a scoate. (A ~ apă din fântână.)
(Dicţionar de sinonime)

EXTRÁGERE s. 1. v. extracţie. 2. scoatere, (pop.) tragere. (~ glonţului prin operaţie.) 3. exploatare, scoatere. (~ ţiţeiului.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ex ext extr extra extrag

Cuvinte se termină cu literele: re ere gere agere ragere