extrapolare dex - definiţie, sinonime, conjugare
EXTRAPOLÁ, extrapolez, vb. I.Tranz. A face o extrapolare. – Din fr. extrapoler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXTRAPOLÁRE, extrapolări, s.f. 1. (Mat.) Metodă de determinare aproximativă a unei funcţii continue pentru valori situate în afara unui interval de valori cunoscute; extrapolaţie. 2. (Fil.) Extindere ipotetică a unei noţiuni, legi, teorii etc. de la un domeniu la altul; trecere de la o idee la alta, mai complexă, cu o sferă mai largă etc. – V. extrapola.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A EXTRAPOL//Á ~éz tranz. (teorii, lucruri cunoscute) A aplica prin analogie la un alt domeniu pentru a face anumite deducţii. /<fr. extrapoler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXTRAPOL//ÁRE ~ări f. 1) Extindere ipotetică a unei noţiuni, legi sau teorii de la un domeniu la altul. 2) mat. Determinare a valorii unei funcţii pentru valori situate în afara universului de valori cunoscute. /v. a extrapola
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXTRAPOLÁ vb. I. tr. A aplica procedeul extrapolării; a face o extrapolare. [< fr. extrapoler].
(Dicţionar de neologisme)

EXTRAPOLÁRE s.f. 1. Extindere ipotetică, pe baza unui raţionament prin analogie, a unei noţiuni de la un domeniu la altul; trecere de la o idee la alta mai complexă, cu o sferă mai largă etc.; generalizare. 2. (Mat.) Operaţia de determinare a unei serii de valori ale unei funcţii pentru valori situate în afara unui interval de valori cunoscute; extrapolaţie. [< extrapola].
(Dicţionar de neologisme)

EXTRAPOLÁ vb. tr. a aplica procedeul extrapolării; a face o extrapolare. (< fr. extrapoler)
(Marele dicţionar de neologisme)

EXTRAPOLÁRE s. f. 1. extindere ipotetică, pe baza unui raţionament prin analogie, a unei noţiuni de la un domeniu la altul; trecere de la o idee la alta mai complexă, cu o sferă mai largă etc.; generalizare. 2. (mat.) determinare aproximativă a valorilor unei funcţii continue în puncte situate în afara unui interval de valori cunoscute; extrapolaţie. (< extrapola)
(Marele dicţionar de neologisme)

extrapolá vb., ind. prez. 1 sg. extrapoléz, 3 sg. şi pl. extrapoleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

extrapoláre s. f., g.-d. art. extrapolării; pl. extrapolări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
EXTRAPOLÁRE s. (FILOZ., MAT.) extrapolaţie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ex ext extr extra extrap

Cuvinte se termină cu literele: re are lare olare polare