exubera
[Conjugare]
EXUBERÁ vb. intr. a fi prea plin; a fi din abundenţă. (< lat. exuberare)
(Marele dicţionar de neologisme)
exuberá vb., ind. prez. 1 sg. exuberéz, 3 sg. şi pl. exubereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
exuberá vb., ind. prez. 1 sg. exuberéz, 3 sg. şi pl. exubereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)