exultare dex - definiţie, sinonime, conjugare
EXULTÁ, exúlt, vb. I. Intranz. A simţi o mare bucurie, a fi foarte fericit. [Pr.: eg-zul-] – Din fr. exulter, lat. exsultare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXULTÁRE, exultări, s.f. Acţiunea de a exulta şi rezultatul ei; exultaţie. [Pr.: eg-zul-] – V. exulta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXULTÁ vb. I. intr. A simţi, a manifesta o mare bucurie, a fi extrem de bucuros. [P.i. exúlt. / < fr. exulter, cf. lat. exsultare].
(Dicţionar de neologisme)

EXULTÁRE s.f. Acţiunea de a exulta şi rezultatul ei; exultaţie. [< exulta].
(Dicţionar de neologisme)

EXULTÁ vb. intr. a manifesta o mare bucurie, a fi extrem de fericit. (< fr. exulter, lat. exultare)
(Marele dicţionar de neologisme)

exultá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. exúlt, 3 sg. şi pl. exúltă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

exultáre s. f. [x pron. gz], g.-d. art. exultării; pl. exultări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
EXULTÁ vb. v. radia.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ex exu exul exult exulta

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ltare ultare