FÂŢÂÍ, fấţâi, vb. IV. 1. Tranz. şi intranz. (Despre animale, păsări) A mişca repede coada (într-o parte şi în alta). 2. Refl. A se mişca încoace şi încolo, fără astâmpăr sau fără rost; a se foi2. – Fâţ + suf. -âi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A FÂŢÂÍ1 fâţâi tranz. (mai ales coada) A mişca ritmic şi repede; a bâţâi. /fâţ + suf. ~âi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A FÂŢÂÍ2 fâţâi intranz. A face mişcări scurte şi repezi. /fâţ + suf. ~âi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE FÂŢÂÍ mă fâţâi intranz. 1) A umbla fără astâmpăr şi fără rost (încolo şi încoace); a se foi. 2) A nu avea astâmpăr; a se învârti mereu (într-o parte şi în alta); a se suci. 3) A nu se putea hotărî dintr-o dată. /fâţ + suf. ~âi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
fâţâí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. şi pl. fâţâie, imperf. 3 sg. fâţâiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FÂŢÂÍ vb. a bâţâi, a da. (~ din coadă.)
(Dicţionar de sinonime)
FÂŢÂÍ vb. v. agita, colcăi, foi, forfoti, frământa, furnica, mişui, mişuna, roi, viermui.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A FÂŢÂÍ1 fâţâi tranz. (mai ales coada) A mişca ritmic şi repede; a bâţâi. /fâţ + suf. ~âi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE FÂŢÂÍ mă fâţâi intranz. 1) A umbla fără astâmpăr şi fără rost (încolo şi încoace); a se foi. 2) A nu avea astâmpăr; a se învârti mereu (într-o parte şi în alta); a se suci. 3) A nu se putea hotărî dintr-o dată. /fâţ + suf. ~âi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
fâţâí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. şi pl. fâţâie, imperf. 3 sg. fâţâiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FÂŢÂÍ vb. a bâţâi, a da. (~ din coadă.)
(Dicţionar de sinonime)
FÂŢÂÍ vb. v. agita, colcăi, foi, forfoti, frământa, furnica, mişui, mişuna, roi, viermui.
(Dicţionar de sinonime)