fățărnici dex - definiţie, sinonime, conjugare
FĂŢÁRNIC, -Ă, făţarnici, -ce, adj. (Despre oameni şi manifestările lor; adesea substantivat) Lipsit de sinceritate; prefăcut, ipocrit, fals. – Făţare (înv. „făţărnicie” < faţă) + suf. -nic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FĂŢĂRNICÍ, făţărnicesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se preface, a se făţări. – Din făţarnic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FĂŢÁRNIC1 adv. Cu făţărnicie. /făţare + suf. ~nic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FĂŢÁRNI//C2 ~că (~ci, ~ce) şi substantival Care denotă lipsă de sinceritate; care vădeşte duplicitate; ipocrit; duplicitar. /făţare + suf. ~nic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE FĂŢĂRNIC//Í mă ~ésc intranz. 1) A deveni făţarnic. 2) A fi făţarnic; a se purta făţarnic /Din făţarnic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

făţárnic adj. m., s. m., pl. făţárnici; f. sg. făţárnică, g.-d. art. făţárnicei, pl. făţárnice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

făţărnicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. făţărnicésc, imperf. 3 sg. făţărniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. făţărniceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FĂŢÁRNIC s., adj. 1. s. v. ipocrit. 2. adj. v. ipocrit.
(Dicţionar de sinonime)

FĂŢĂRNICÍ vb. v. avantaja, face, favoriza, părtini, preface, privilegia, proteja, si-mula.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Făţarnic ≠ sincer, franc, ingenuu, neprefăcut
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: fa fat fata fatar fatarn

Cuvinte se termină cu literele: ci ici nici rnici arnici