făgaș

FĂGÁŞ, făgaşe, s.n. Urmă adâncă (şi îngustă) săpată în pământ de şuvoaiele apelor de ploaie sau lăsată de roţile unui vehicul. ♦ Scobitură săpată pe întreaga lungime a frontului minier de abataj, pentru a uşura desprinderea ulterioară a rocii. ♦ Fig. Direcţie, drum. Şi-a orientat cercetările pe un nou făgaş. [Pl şi: făgaşuri. – Var.: (reg.) hăugáş, hogáş, văgáş s.n.] – Din magh. vágás.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FĂGÁŞ ~e n. 1) Urmă adâncă şi continuă făcută în pământ de apele de ploaie sau de roţile unui vechicul. 2) fig. Cale de dezvoltare. /<ung. vágáş
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

făgáş (-şe), s.n. – Urmă, brazdă, urmă de roată. – Var. (Mold., Trans.) vagas, ogaş, hogaş, (Trans.) hăgaş, hăgău. Mag. vágás (Cihac, II, 537; Gáldi, Dict., 95; DAR). După Drăganu, Dacor., VI, 275, alterarea consoanei iniţiale se explică prin încrucişarea cu mag. forga „cotitură”, ipoteză puţin probabilă. Cf. sb., cr., rut. vagaš. După DAR, var. hăgău ar proveni din mag. hágo. – Der. hoagă, s.f. (groapă cu apă; pîrîu).
(Dicţionarul etimologic român)

făgáş s. n., pl. făgáşe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
FĂGÁŞ s. 1. (înv. şi reg.) scursură. (~ lăsat de un şuvoi de apă de ploaie.) 2. (Olt. şi Munt.) şleau. (~ lăsat pe drum de roţile căruţei.)
(Dicţionar de sinonime)

FĂGÁŞ s. v. albie, curs, matcă, vad.
(Dicţionar de sinonime)