FABRICÁ, fábric, vb. I. Tranz. A produce o marfă în serie şi în cantităţi mari, prelucrând materia primă într-o fabrică, într-o uzină etc. ♦ P. gener. (Fam.) A face, a confecţiona, a realiza. ♦ Fig. A născoci, a plăsmui, a inventa. – Din fr. fabriquer, lat. fabricare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FABRICÁRE s.f. Acţiunea de a fabrica. – V. fabrica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A FABRICÁ fábric tranz. 1) (mărfuri, produse) A produce în serie, prelucrând materia primă (la o fabrică, la o uzină). 2) fig. depr. A face în grabă şi necalitativ. ~ versuri. 3) fig. A crea în imaginaţie în mod arbitrar; a ticlui; a născoci; a inventa; a izvodi; a broda. /<fr. fabriquer, lat. fabricare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FABRICÁ vb. I. tr. 1. A lucra, a confecţiona anumite obiecte prin prelucrarea unei materii prime. ♦ A lucra prin procedee mecanice (mai ales într-o fabrică). 2. (Peior.) A face ceva la repezeală; a născoci, a inventa. [P.i. fábric. / < fr. fabriquer, cf. lat. fabricare].
(Dicţionar de neologisme)
FABRICÁRE s.f. Acţiunea de a fabrica; fabricaţie. [< fabrica].
(Dicţionar de neologisme)
FABRICÁ vb. tr. 1. a produce anumite obiecte prin prelucrarea unei materii prime într-o fabrică sau uzină. 2. (fam.) a face ceva la repezeală. ♢ (fig.) a născoci, a inventa. (< fr. fabriquer, lat. fabricare)
(Marele dicţionar de neologisme)
fabrica, fabric v.r. (tox.) a lua o nouă doză de drog pentru a îndepărta starea depresivă provocată de sindromul de sevraj. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
fabricá vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. fábric, 3 sg. şi pl. fábrică
(Dicţionar ortografic al limbii române)
fabricáre s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. fabricării
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FABRICÁ vb. 1. a face, a produce. (Uzina ~ 100 de automobile pe zi.) 2. v. confecţiona.
(Dicţionar de sinonime)
FABRICÁ vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.
(Dicţionar de sinonime)
FABRICÁRE s. 1. v. producţie. 2. v. confecţionare.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FABRICÁRE s.f. Acţiunea de a fabrica. – V. fabrica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FABRICÁ vb. I. tr. 1. A lucra, a confecţiona anumite obiecte prin prelucrarea unei materii prime. ♦ A lucra prin procedee mecanice (mai ales într-o fabrică). 2. (Peior.) A face ceva la repezeală; a născoci, a inventa. [P.i. fábric. / < fr. fabriquer, cf. lat. fabricare].
(Dicţionar de neologisme)
FABRICÁRE s.f. Acţiunea de a fabrica; fabricaţie. [< fabrica].
(Dicţionar de neologisme)
FABRICÁ vb. tr. 1. a produce anumite obiecte prin prelucrarea unei materii prime într-o fabrică sau uzină. 2. (fam.) a face ceva la repezeală. ♢ (fig.) a născoci, a inventa. (< fr. fabriquer, lat. fabricare)
(Marele dicţionar de neologisme)
fabrica, fabric v.r. (tox.) a lua o nouă doză de drog pentru a îndepărta starea depresivă provocată de sindromul de sevraj. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
fabricá vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. fábric, 3 sg. şi pl. fábrică
(Dicţionar ortografic al limbii române)
fabricáre s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. fabricării
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FABRICÁ vb. 1. a face, a produce. (Uzina ~ 100 de automobile pe zi.) 2. v. confecţiona.
(Dicţionar de sinonime)
FABRICÁ vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.
(Dicţionar de sinonime)
FABRICÁRE s. 1. v. producţie. 2. v. confecţionare.
(Dicţionar de sinonime)