facial
FACIÁL, -Ă, faciali, -e, adj. (Anat.) Care aparţine feţei, privitor la faţă, care afectează faţa. [Pr.: -ci-al] – Din fr. facial.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FACIÁL ~ă (~i, ~e) Care ţine de faţă; propriu feţei. Nerv ~ . Muşchi ~ . [Sil. -ci-al] /<fr. facial
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FACIÁL, -Ă adj. Aparţinând feţei, al feţei. [Pron. -ci-al. / < fr. facial, cf. lat. facies – faţă].
(Dicţionar de neologisme)
FACIÁL, -Ă adj. (anat.) care aparţine feţei. (< fr. facial)
(Marele dicţionar de neologisme)
faciál adj. m. (sil -ci-al), pl. faciáli; f. sg. faciálă, pl. faciále
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FACIÁL ~ă (~i, ~e) Care ţine de faţă; propriu feţei. Nerv ~ . Muşchi ~ . [Sil. -ci-al] /<fr. facial
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FACIÁL, -Ă adj. (anat.) care aparţine feţei. (< fr. facial)
(Marele dicţionar de neologisme)
faciál adj. m. (sil -ci-al), pl. faciáli; f. sg. faciálă, pl. faciále
(Dicţionar ortografic al limbii române)