facies
[Sinonime]
FÁCIES, faciesuri, s.n. 1. Aspect caracteristic al feţei în cursul unei boli, al unei stări emotive etc.; p. gener. fizionomie. 2. Aspect al unei culturi arheologice în ce are ea mai caracteristic. 3. Totalitate a particularităţilor mineralogice şi paleontologice ale unui depozit sedimentar, care caracterizează condiţiile fizico-geografice de depunere a acestuia. [Pr.: -ci-es] – Din lat. facies, fr. faciès.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FÁCIES ~uri n. 1) med. Aspect caracteristic al feţei în cursul unei boli sau într-o stare emotivă; fizionomia bolnavului. 2) geol. Aspect caracteristic al unui strat din scoarţa terestră. ~ marin. 3) arheol. Ansamblu de trăsături ale unei culturi vechi. [Sil. -ci-es] /<lat. facies, fr. facies
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FÁCIES s.n. 1. Aspect al feţei în timpul unei boli; (p. ext.) fizionomie, aspect exterior. ♦ Suprafaţă a unei formaţii anatomice. 2. Aspect caracteristic pe care îl au stratele geologice datorită naturii rocilor şi fosilelor din care sunt alcătuite. ♦ Aspectul unei culturi arheologice în formele ei caracteristice. ♦ Aspectul superficial al unui lucru. [Pron. -ci-es, pl. -uri. / < fr., it., lat. facies].
(Dicţionar de neologisme)
FÁCIES s. n. 1. înfăţişare, aspect superficial al unui lucru. 2. aspect al feţei în timpul unei boli, al unei stări emotive etc. ♢ suprafaţă a unei formaţii anatomice. 3. totalitatea caracterelor mineralogice şi petrografice ale unei roci. ♢ aspect pe care îl au straturile geologice, determinat de caracterele petrografice şi paleontologice. 4. aspectul unei culturi arheologice în formele ei caracteristice. 5. cea mai mică subdiviziune a asociaţiei vegetale caracterizată prin dominaţia unei specii. (< lat. facies, fr. faciès)
(Marele dicţionar de neologisme)
fácies s. n. (sil. -ci-es), pl. fáciesuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FÁCIES s. v. fizionomie.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FÁCIES ~uri n. 1) med. Aspect caracteristic al feţei în cursul unei boli sau într-o stare emotivă; fizionomia bolnavului. 2) geol. Aspect caracteristic al unui strat din scoarţa terestră. ~ marin. 3) arheol. Ansamblu de trăsături ale unei culturi vechi. [Sil. -ci-es] /<lat. facies, fr. facies
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FÁCIES s. n. 1. înfăţişare, aspect superficial al unui lucru. 2. aspect al feţei în timpul unei boli, al unei stări emotive etc. ♢ suprafaţă a unei formaţii anatomice. 3. totalitatea caracterelor mineralogice şi petrografice ale unei roci. ♢ aspect pe care îl au straturile geologice, determinat de caracterele petrografice şi paleontologice. 4. aspectul unei culturi arheologice în formele ei caracteristice. 5. cea mai mică subdiviziune a asociaţiei vegetale caracterizată prin dominaţia unei specii. (< lat. facies, fr. faciès)
(Marele dicţionar de neologisme)
fácies s. n. (sil. -ci-es), pl. fáciesuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FÁCIES s. v. fizionomie.
(Dicţionar de sinonime)