factitiv dex - definiţie, sinonime, conjugare

factitiv

[Sinonime]
FACTITÍV, factitive, adj. (În sintagma) Verb (tranzitiv) factitiv (şi substantivat, n.) = verb tranzitiv care arată că subiectul determină pe cineva să îndeplinească o acţiune; verb cauzativ. – Din fr. factitif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FACTITÍV ~ă ( ~i, ~e) şi substantival : Verb ~ verb tranzitiv, care arată că subiectul determină pe cinevarealizeze acţiunea verbului; verb cauzativ. /<fr. factitif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FACTITÍV adj.n. Verb tranzitiv factitiv = verb tranzitiv care arată că subiectul face pe cineva să îndeplinească acţiunea verbului de bază. [< fr. factitif].
(Dicţionar de neologisme)

FACTITÍV adj. verb tranzitiv ~ = verb tranzitiv care arată că subiectul face pe cineva să îndeplinească acţiunea. (< fr. factitif)
(Marele dicţionar de neologisme)

factitív1 adj. m.; f. factitívă, pl. factitíve
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

factitív adj. m., pl. factitívi; f. sg. factitívă, pl. factitíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)

factitív s. n., pl. factitíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FACTITÍV adj. (GRAM.) cauzativ. (Verb ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fa fac fact facti factit

Cuvinte se termină cu literele: iv tiv itiv titiv ctitiv