factotum dex - definiţie, sinonime, conjugare

factotum

FACTÓTUM s.m. invar. (Livr.) Persoană care (într-o instituţie, într-o organizaţie etc.) iniţiază, hotărăşte şi rezolvă (aproape) toate problemele care se ivesc. – Din fr. factotum, lat. fac totum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FACTÓTUM m. invar. livr. Persoană care iniţiază, hotărăşte şi rezolvă (aproape) toate problemele care se ivesc într-o instituţie, într-o organizaţie etc. /<fr. factotum, lat. fac totum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FACTÓTUM s.m.invar. Persoană care iniţiază, hotărăşte şi rezolvă diferite treburi într-o instituţie, organizaţie etc. [< lat., fr. factotum].
(Dicţionar de neologisme)

FACTÓTUM s. m. inv. 1. (fam.) persoană care iniţiază, hotărăşte şi rezolvă diferite treburi într-o instituţie, organizaţie etc. 2. (fig.) meşter la toate. (< fr. factotum, lat. fac totum)
(Marele dicţionar de neologisme)

factótum s. m. invar.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: fa fac fact facto factot

Cuvinte se termină cu literele: um tum otum totum ctotum