facultativ
[Sinonime]
FACULTATÍV, -Ă, facultativi, -e, adj. Care este lăsat la alegerea, la voia cuiva, care nu este obligatoriu; benevol. – Din fr. facultatif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FACULTATÍV ~ă ( ~i, ~e) (despre lecţii, prelegeri, cursuri etc.) Care poate fi frecventat după dorinţă. /<fr. facultatif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FACULTATÍV, -Ă adj. Lăsat, făcut la alegerea, după voia, după bunul plac al cuiva; benevol. [< fr. facultatif].
(Dicţionar de neologisme)
FACULTATÍV, -Ă adj. lăsat la alegerea, la voia cuiva; neobligatoriu, benevol. (< fr. facultatif)
(Marele dicţionar de neologisme)
facultatív adj. m., pl. facultatívi; f. sg. facultatívă, pl. facultatíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FACULTATÍV adj. 1. v. benevol. 2. v. opţional. 3. v. supletiv.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Facultativ ≠ obligatoriu
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FACULTATÍV ~ă ( ~i, ~e) (despre lecţii, prelegeri, cursuri etc.) Care poate fi frecventat după dorinţă. /<fr. facultatif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FACULTATÍV, -Ă adj. lăsat la alegerea, la voia cuiva; neobligatoriu, benevol. (< fr. facultatif)
(Marele dicţionar de neologisme)
facultatív adj. m., pl. facultatívi; f. sg. facultatívă, pl. facultatíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FACULTATÍV adj. 1. v. benevol. 2. v. opţional. 3. v. supletiv.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Facultativ ≠ obligatoriu
(Dicţionar de antonime)