faianțar

FAIANŢÁR, faianţar, s.m. Muncitor specializat în faianţare; faianţator. [Pr.: fa-ian-] – Faianţă + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FAIANŢÁR ~i m. v. FAIANŢATOR. [Sil. fa-ian-] /faianţă + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FAIANŢÁR s.m. Lucrător specializat în executarea placajelor de faianţă. [Pron. fa-ian-. / cf. fr. faïencier].
(Dicţionar de neologisme)

FAIANŢÁR s. m. cel care fabrică sau vinde faianţă. (< faianţă + -ar)
(Marele dicţionar de neologisme)

faianţár s. m. (sil. fa-ian-), pl. faianţári
(Dicţionar ortografic al limbii române)