faianțatoare

faianţator faianţatoare

FAIANŢATÓR, -OÁRE, faianţatori, -oare s.m. şi f. Muncitor calificat în operaţia de faianţare; faianţar. [Pr.: fa-ian-] – Faianţa + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FAIANŢAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Muncitor specializat în operaţii de faianţare. /faianţă + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FAIANŢATÓR s. m. lucrător în faianţare. (< faianţa + -tor)
(Marele dicţionar de neologisme)

faianţatór s. m. (sil. fa-ian-), pl. faianţatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

faianţatoáre s. f. (sil. fa-ian), g.-d. art. faianţatoárei; pl. faianţatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: fa fai faia faian faiant

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare atoare