falset

FALSÉT, falsete, s.n. Sunet (sau şir de sunete) din registrul acut al vocii unui cântăreţ, produs prin vibrarea părţii superioare a coardelor vocale. ♦ Execuţie falsă a unei compoziţii muzicale (sau a unui fragment al ei). – Din it. falsetto.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FALSÉT ~e n. 1) Sunet din registrul cel mai acut al vocii unui interpret. 2) Executare falsă a unei piese muzicale. /<it. falsetto
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FALSÉT s.n. Sunet din registrul cel mai acut (de cap), produs prin vibraţia parţială a coardelor vocale. ♢ În falset = cu voce ascuţită. [Pl. -te, -turi. / < it. falsetto].
(Dicţionar de neologisme)

FALSÉT s. n. sunet din registrul cel mai acut al vocii bărbăteşti; voce de cap. o în ~ = cu voce ascuţită. (< it. falsetto)
(Marele dicţionar de neologisme)

falset, falseturi s.n. (intl.) bani furaţi. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

falsét s. n., pl. falséte
(Dicţionar ortografic al limbii române)