familiar

FAMILIÁR, -Ă, familiari, -e, adj. 1. (Despre exprimare, limbaj, stil) Care este folosit în (sau apropiat de) vorbirea obişnuită; simplu, fără pretenţii. ♦ (Despre atitudini, comportări etc.; p. ext. despre oameni) Simplu, prietenos, apropiat; p. ext. care este fără respectul cuvenit, ireverenţios. 2. Care este binecunoscut, obişnuit cuiva. [Pr.: -li-ar] – Din fr. familier, lat. familiaris.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FAMILIÁR ~ă (~i, ~e) 1) şi adverbial (despre atitudini, comportări, limbaj etc.) Care este lipsit de pretenţii. Ton ~ . 2) Care este lipsit de respect; necuviincios. 3) Care este obişnuit pentru cineva; ştiut bine. [Sil. -li-ar] /<fr. familier, lat. familiaris
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FAMILIÁR, -Ă adj. 1. Neafectat, prietenos; nepretenţios. ♦ Intim, de-al familiei. 2. Cunoscut, ştiut, obişnuit. [Pron. -li-ar. / cf. fr. familier, lat. familiaris].
(Dicţionar de neologisme)

FAMILIÁR, -Ă adj. 1. (despre exprimare, limbaj, comportare) prietenos; simplu, nepretenţios. ♢ intim, apropiat, neprotocolar. 2. cunoscut, ştiut, obişnuit. (< fr. familier, lat. familiaris)
(Marele dicţionar de neologisme)

familiár (prietenos, obişnuit) adj. m. (sil. -li-ar), pl. familiári; f. sg. familiáră, pl. familiáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
FAMILIÁR adj. 1. obişnuit, simplu. (Stil, limbaj ~.) 2. v. prietenos. 3. v. cunoscut.
(Dicţionar de sinonime)