fantă
[Sinonime]
FÁNTĂ, fante, s.f. 1. (Tehn.) Deschidere sau crăpătură îngustă (într-un perete). 2. (În forma fentă) Tăietură practicată perpendicular într-o ţesătură. Fentă la o fustă. [Var.: féntă s.f.] – Din fr. fente.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FÁNT//Ă ~e f. 1) Deschizătură îngustă pentru comunicarea unui spaţiu închis cu exteriorul. 2) v. FENTĂ2. [G.-D. fantei] /<fr. fente
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FÁNTĂ s.f. Deschidere strâmtă care permite comunicarea unui spaţiu închis cu exteriorul; crăpătură. [< fr. fente].
(Dicţionar de neologisme)
FÁNTĂ s. f. 1. deschidere alungită şi îngustă care permite comunicarea unui spaţiu închis cu exteriorul. 2. crăpătură liniară în gheaţă, de mare adâncime. (< fr. fente)
(Marele dicţionar de neologisme)
fántă (tehn.) s. f., g.-d. art. fántei; pl. fánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FÁNTĂ s. 1. (TEHN.) crăpătură. 2. (FIZ.) fereastră.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FÁNT//Ă ~e f. 1) Deschizătură îngustă pentru comunicarea unui spaţiu închis cu exteriorul. 2) v. FENTĂ2. [G.-D. fantei] /<fr. fente
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FÁNTĂ s. f. 1. deschidere alungită şi îngustă care permite comunicarea unui spaţiu închis cu exteriorul. 2. crăpătură liniară în gheaţă, de mare adâncime. (< fr. fente)
(Marele dicţionar de neologisme)
fántă (tehn.) s. f., g.-d. art. fántei; pl. fánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FÁNTĂ s. 1. (TEHN.) crăpătură. 2. (FIZ.) fereastră.
(Dicţionar de sinonime)