farniente

FARNIÉNTE s.n. (Livr.) Inactivitate, lenevie, trândăvie (totală). [Pr.: -ni-en-] – Cuv. it.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FARNIÉNTE n. livr. Stare a celui leneş; lenevie; trândăvie /Cuv. it.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FARNIÉNTE s.n. (Italienism; rar) Lenevie, trândăvie. ♢ Dolce farniente = atitudinea de a se complăcea în trândăvie, socotită ca plăcută; plăcută trândăvie. [< it. (il dolce) far niente].
(Dicţionar de neologisme)

FARNIÉNTE s. n. levitaţie, trândăvie. o dolce ~ = atitudinea de a se complace în trândăvie; plăcută trândăvie. (< it. /il dolce/ far niente)
(Marele dicţionar de neologisme)

farniénte s. n. (sil. -ni-en-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)