fartare

FARTÁRE s.f. Acţiunea de a farta şi rezultatul ei. [< farta].
(Dicţionar de neologisme)

FARTÁ vb. I. tr. A unge schiurile cu fart. [< fr. farter].
(Dicţionar de neologisme)

FARTÁ vb. tr. a unge schiurile cu fart. (< fr. farter)
(Marele dicţionar de neologisme)

fartá vb., ind. prez. 1 sg. fartéz, 3 sg. şi pl. farteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)