fatalism
[Sinonime]
FATALÍSM s.n. Doctrină care consideră că toate evenimentele din viaţa oamenilor ar fi dinainte determinate de destin. ♦ Atitudinea omului fatalist. – Din fr. fatalisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FATALÍSM n. 1) Concepţie idealistă în filozofie, conform căreia dezvoltarea naturii şi a societăţii se află în dependenţă totală de anumite forţe. 2) Credinţă mistică în inevitabilitatea soartei. /<fr. fatalisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FATALÍSM s.n. Concepţie filozofică idealistă mistică, potrivit căreia totul în lume şi societate, întreaga desfăşurare istorică a evenimentelor, a vieţii, este predeterminată de soartă, de providenţă, de forţe supranaturale. [< fr. fatalisme, cf. lat. fatum – destin].
(Dicţionar de neologisme)
FATALÍSM s. n. concepţie filozofică sau religioasă potrivit căreia totul în lume şi în societate, întreaga desfăşurare istorică a evenimentelor, a vieţii este predeterminată de o forţă implacabilă. (< fr. fatalisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
fatalísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FATALÍSM s. predestinare, predestinaţie. (Concepţia nefastă a ~ului.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FATALÍSM n. 1) Concepţie idealistă în filozofie, conform căreia dezvoltarea naturii şi a societăţii se află în dependenţă totală de anumite forţe. 2) Credinţă mistică în inevitabilitatea soartei. /<fr. fatalisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FATALÍSM s. n. concepţie filozofică sau religioasă potrivit căreia totul în lume şi în societate, întreaga desfăşurare istorică a evenimentelor, a vieţii este predeterminată de o forţă implacabilă. (< fr. fatalisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
fatalísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FATALÍSM s. predestinare, predestinaţie. (Concepţia nefastă a ~ului.)
(Dicţionar de sinonime)