fecală dex - definiţie, sinonime, conjugare
FECÁLĂ, fecale, adj. (În sintagma) Materie (sau substanţă) fecală (şi substantivat, f. pl.) = resturi din alimentele digerate eliminate prin anus; excrement. – Din fr. fécal.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FECÁL ~ă (~i, ~e) Care se referă la materiile fecale. ♢ Materii (sau substanţe) ~e rămăşiţe rezultate din digestie; excremente. /<fr. fécal
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FECÁL, -Ă, fecali, -e, adj. (În expr.) Materii fecale (şi substantivat, f. pl.) = excremente. – Fr. fécal.
(Dicţionarul limbii române moderne)

FECÁL, -Ă adj. Materii fecale (şi s.f.pl.) = materii evacuate de corpul omenesc prin anus; excremente. [< fr. fécal, cf. lat. faex – necurăţenii].
(Dicţionar de neologisme)

FECÁL, -Ă adj. referitor la materiile fecale. o materii ĕ (şi s. f. pl.) – resturi ale digestiei, evacuate prin anus; excremente. (< fr. fécal)
(Marele dicţionar de neologisme)

fecálă adj. f., pl. fecále
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fecále s. f. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FECÁLE s. pl. (FIZIOL.) excrement, (pop.) căcat, scârnă, scăpău, (reg.) scârnăvie, spurc, spurcat, spurcăciune, (înv.) scremet, (fam.) caca, coco, gâli, (fig.) rahat, (eufemistic) scaun.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fe fec feca fecal

Cuvinte se termină cu literele: la ala cala ecala