fecundarea

FECUNDÁRE, fecundări, s.f. Acţiunea de a fecunda şi rezultatul ei; fecundaţie, fecundat¹. – V. fecunda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FECUNDÁRE s.f. Acţiunea de a fecunda şi rezultatul ei; fecundaţie, fecundat. [< fecunda].
(Dicţionar de neologisme)

fecundáre s. f., g.-d. art. fecundării; pl. fecundări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
FECUNDÁRE s. v. fecundaţie.
(Dicţionar de sinonime)