feldmareșal
FÉLDMAREŞAL, feldmareşali, s.m. Cel mai înalt grad militar în armatele (de uscat ale) unor ţări (Germania, Rusia, Anglia etc.); persoană care deţine acest grad. [Acc. şi: feldmareşál] – Din germ. Feldmarschall, fr. feld-maréchal, rus. fel\'dmaršal.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FÉLDMAREŞAL ~i m. (în armatele unor state) Ofiţer cu cel mai înalt grad în trupele de uscat. /<germ. Feldmarschall, fr. feld-maréchal
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FÉLDMAREŞAL s.m. Cel mai înalt grad în armatele unor ţări (Germania, Austria, Anglia etc.); ofiţer care are acest grad. [Cf. germ. Feldmareschall, fr. feldmaréchal].
(Dicţionar de neologisme)
FÉLDMAREŞAL s. m. cel mai înalt grad în armatele unor ţări (Germania, Rusia, Anglia). (< germ. Feldmarschall)
(Marele dicţionar de neologisme)
féldmareşal s. m. (sil. mf. feld-), pl. féldmareşali
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FÉLDMAREŞAL ~i m. (în armatele unor state) Ofiţer cu cel mai înalt grad în trupele de uscat. /<germ. Feldmarschall, fr. feld-maréchal
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FÉLDMAREŞAL s. m. cel mai înalt grad în armatele unor ţări (Germania, Rusia, Anglia). (< germ. Feldmarschall)
(Marele dicţionar de neologisme)
féldmareşal s. m. (sil. mf. feld-), pl. féldmareşali
(Dicţionar ortografic al limbii române)