fercheteu

ferchetéu (-éie), s.n. – Prăjină. – Var. fercătău, ferchedeu, ferchezău. Mag. fergetyű (Cihac, II, 498; DAR; Gáldi, Dict., 128). În Trans.
(Dicţionarul etimologic român)

ferchetéu, ferchetéuri, s.n. (reg.) resteu (la jugul boilor).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

Cuvinte care încep cu literele: fe fer ferc ferch ferche

Cuvinte se termină cu literele: eu teu eteu heteu cheteu