fereastra dex - definiţie, sinonime, conjugare

fereastra

[Sinonime]
FEREÁSTRĂ, ferestre, s.f. 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc. pentru a permite să intre aerul şi lumina; ansamblu format dintr-un cadru fix şi din cercevele în care se fixează geamuri, montat în deschizătura amintită; ansamblu format de această deschizătură, împreună cu cercevelele care o încadrează şi cu geamul fixat în cercevele. ♢ Fereastră oarbă v. orb. ♢ Expr. A arunca banii pe fereastră = a cheltui în mod exagerat, a fi risipitor. 2. Loc în care se întâlneşte un puţ de mină cu o rampă subterană. 3. Fig. (Fam.) Oră liberă intercalată între două ore de curs în programul zilnic al unui profesor sau al unui student. – Lat. fenestra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FEREÁSTRĂ feréstre f. 1) Deschizătură în pereţii unei clădiri sau ai unui vehicul, făcută pentru a lăsa să pătrundă în interior lumina şi aerul. 2) Rama împreună cu geamul fixată în această deschizătură. 3) fig. fam. Oră liberă în orar. [G.-D. ferestrei] /<lat. fenestra
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

fereástră (feréstre), s.f. – Deschizătură lăsată în peretele unei clădiri, al unui vehicul etc., pentru a permite intrarea aerului. – Mr. fireastră. Lat. fĕnestra (Puşcariu 596; Candrea-Dens., 576; Pascu, I, 85; REW 3242; DAR), cf. alb. fënestü, it. finestra, prov. fenestra, fr. fenêtre). – Der. ferestruică, s.f. (fereastră mică); ferestrar, s.n. (rindea, gealău).
(Dicţionarul etimologic român)

FEREASTRĂ, ferestre, s.f. (Auto) Deschidere laterală practicată pe cilindrii motoarelor cu ardere internă al căror mecanism de distribuţie este fără supape. Prin aceste deschideri se aspiră amestecul proaspăt (fereastră de baleiaj) sau se elimină gazele arse (fereastră de evacuare); se mai numesc şi lumini.
(Alte dicţionare)

a arunca (cu) banii pe fereastră expr. 1. a cheltui exagerat de mult, a fi risipitor. – 2. a achiziţiona un produs necorespunzător din punct de vedere calitativ (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

fereástră s. f., g.-d. art. feréstrei; pl. feréstre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FEREÁSTRĂ s. 1. geam. (Se uită pe ~.) 2. v. fantă.
(Dicţionar de sinonime)

RÂNDUNICĂ-DE-FEREÁSTRĂ s. v. lăstun.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fe fer fere ferea fereas

Cuvinte se termină cu literele: ra tra stra astra eastra