ferecătură dex - definiţie, sinonime, conjugare

ferecătură

FERECĂTÚRĂ, ferecături, s.f. (Rar) Acţiunea de a fereca; (concr.) legătură sau îmbrăcăminte de metal aplicată unui obiect pentru a-l fereca. – Fereca + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FERECĂTÚR//Ă ~i f. Îmbrăcămintea sau legătura din metal a unui obiect. /a fereca + suf. ~ătură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ferecătúră s. f., g.-d. art. ferecătúrii; pl. ferecătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ferecătúră, ferecătúri, s.f. (pop., înv.) 1. schelet metalic al unui tren. 2. lanţurile şi obezile cu care se „ferecau” prizonierii. 3. îmbrăcăminte de aur şi argint sau de pietre preţioase a unui obiect (de obicei cărţi bisericeşti).
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: fe fer fere ferec fereca

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura catura