fermecătoare dex - definiţie, sinonime, conjugare
FERMECĂTÓR, -OÁRE, fermecători, -oare, adj. 1. Care place, farmecă, încântă; încântător, desfătător. 2. (În basme şi în superstiţii; adesea substantivat) Care face farmece, care vrăjeşte. [Var.: (pop.) fărmăcătór, -oáre adj.] – Fermeca + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FERMECĂT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care farmecă; care cucereşte prin farmecul său; încântător; admirabil. Muzică ~oare. /a fermeca + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FERMECĂT//ÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. rar Persoană care face farmece, vrăji; vrăjitor. /a fermeca + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

fermecătór adj. m., s. m., pl. fermecătóri; f. sg. şi pl. fermecătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FERMECĂTÓR adj. 1. v. încântător. 2. feeric, încântător, minunat, (fig.) îmbătător. (Un peisaj ~.) 3. v. adorabil.
(Dicţionar de sinonime)

FERMECĂTÓR s. v. vrăjitor.
(Dicţionar de sinonime)

FERMECĂTOÁRE s. v. babă, vrăjitoare.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Fermecător ≠ repulsiv, respingător
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: fe fer ferm ferme fermec

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare atoare