fermentare dex - definiţie, sinonime, conjugare
FERMENTÁ, pers. 3 fermentează, vb. I. Intranz. A se afla în stare de fermentaţie, transformându-se în alte substanţe sau descompunându-se, alterându-se. – Din fr. fermenter, lat. fermentare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FERMENTÁRE, fermentări, s.f. Acţiunea de a fermenta şi rezultatul ei; fermentaţie. – V. fermenta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A FERMENT//Á pers. 3 ~eáză intranz. (despre unele substanţe lichide sau amestecuri) A fi în proces de transformare sub acţiunea fermenţilor; a fierbe; a dospi. /<fr. fermenter, lat. fermentare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FERMENTÁ vb. I. intr. A fi în stare de fermentaţie, transformându-se în alte substanţe sau descompunându-se. [< fr. fermenter].
(Dicţionar de neologisme)

FERMENTÁRE s.f. Acţiunea de a fermenta şi rezultatul ei; fermentaţie, fermentat. [< fermenta].
(Dicţionar de neologisme)

FERMENTÁ vb. intr. a fi în stare de fermentaţie, transformându-se în alte substanţe sau descompunându-se. (< fr. fermenter, lat. fermentare)
(Marele dicţionar de neologisme)

fermentá vb., ind. prez. 3 sg. fermenteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fermentáre s. f., g.-d. art. fermentării; pl. fermentări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FERMENTÁ vb. 1. (pop.) a dospi. (O substanţă care ~.) 2. v. altera. 3. v. încinge.
(Dicţionar de sinonime)

FERMENTÁRE s. 1. v. fermentaţie. 2. fermentaţie, (pop.) dospire. (~ unei substanţe.) 3. v. alterare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fe fer ferm ferme fermen

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ntare entare