fetească dex - definiţie, sinonime, conjugare
FETÉSC, -EÁSCĂ, feteşti, adj., s.f. 1. Adj. (Rar) Care aparţine fetei, privitor la fată. 2. S.f. Numele a două soiuri autohtone de viţă de vie, care produc vinuri de calitate superioară; p. ext. vin produs din strugurii acestor două soiuri de viţă de vie. Fetească albă. Fetească neagră.Fată + suf. -esc.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FETÍ, fetesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A petrece ca fată timpul de când iese la horă până când se mărită. – Din fată.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FETEÁSCĂ f. 1) Varietate de viţă de vie autohtonă având struguri cu bobiţe dese, ovale, galbene-verzui. 2) Strugurii acestei varietăţi de viţă de vie. 3) Vin produs din acest soi de struguri. /Din Feteşti n. pr. + suf. ~ească
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FET//ÉSC ~eáscă (~éşti) Care este caracteristic pentru fete; propriu fetelor. Port ~ . /fată + suf. ~esc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A FET//Í ~ésc intranz. 1) A fi fată mare. 2) A-şi petrece anii de fată mare. 3) A trăi ca o fată mare. /Din fată
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FET(I)- elem. feto-.
(Marele dicţionar de neologisme)

feteáscă (soi de viţă de vie) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fetésc adj. m., f. feteáscă; pl. m. şi f. fetéşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fetí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. fetésc, imperf. 3 sg. feteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. feteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FETÉSC adj. v. fecioresc.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: fe fet fete fetea feteas

Cuvinte se termină cu literele: ca sca asca easca teasca