fetid dex - definiţie, sinonime, conjugare

fetid

[Sinonime]
FETÍD, -Ă, fetizi, -de, adj. Care exală un miros puternic şi respingător. – Din fr. fétide, lat. foetidus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FETÍ//D ~dă (~zi, ~de) 1) (despre mirosuri, emanaţii, aer) Care este extrem de dezgustător; respingător în cel mai înalt grad. 2) (despre substanţe sau corpuri) Care are miros respingător. /<fr. fétide, lat. foetidus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FETÍD, -Ă adj. Cu miros greu, respingător. [< fr. fétide, cf. lat. foetidus].
(Dicţionar de neologisme)

FETÍD, -Ă adj. care exală un miros greu, respingător. (< fr. fétide, lat. foetidus)
(Marele dicţionar de neologisme)

fetíd adj. m., pl. fetízi; f. sg. fetídă, pl. fetíde
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ASSA-FETÍDA s.f. (Chim., med., farm.) Gumă răşinoasă uscată obţinută prin incizarea tulpinii şi rădăcinii mai multor umbelifere asiatice (din familia Ferula), de culoare crem sau roşcată, cu gust acru şi cu miros deosebit de respingător. Este întrebuinţată drept condiment (în bucătăria indiană), antispastic (în medicina modernă), profilactic împotriva bolilor (în medicina tradiţională), momeală, etc. [Pr.: a-sa-] (cf. fr. as(s)a(-)foetida sau as(s)a(-)fétida, engl. asaf(o)etida, din lat. asafoetida, din pers. azā = mastic şi lat. foetida fem. de la foetidus = fetid) [Cuvinte străine (recent intrate în limbă), pp. 1046-1052; morf., def., et. TLF şi MW]
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
FETÍD adj. v. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgraţios, greţos, greu, infect, împuţit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, rău-mirositor, respingă-tor, scârbos, urât, viciat.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Fetidodorant
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: fe fet feti

Cuvinte se termină cu literele: id tid etid