fezandat

FEZANDÁ, fezandez, vb. I. Tranz. A supune carnea vânată procesului de fezandare. ♦ (Despre carnea vânată) A căpăta frăgezime şi un anumit gust în urma fezandării. – Din fr. faisender.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FEZANDÁT¹ s.n. Faptul de a fezanda; fezandare. – V. fezanda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FEZANDÁT², -Ă, fezandaţi, -te, adj. (Despre carnea de vânat) Care a căpătat, prin fezandare, o anumită frăgezime şi aromă. – V. fezanda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FEZANDÁ vb. I. tr. A da vânatului, păstrându-l în anumite condiţii un timp, o aromă (asemănătoare cu aceea a cărnii de fazan). ♦ refl. A căpăta un anumit gust. [P.i. -dez. / < fr. faisander].
(Dicţionar de neologisme)

FEZANDÁT adj. (Despre carnea de vânat) Care a căpătat o anumită aromă. [Cf. fr. faisandé].
(Dicţionar de neologisme)

FEZANDÁ vb. I. tr. a da vânatului, păstrându-l în anumite condiţii un timp, o aromă specială (de fazan). II. refl. (despre carnea de vânat) a căpăta un anumit gust (în urma fezandării). (< fr. faisander)
(Marele dicţionar de neologisme)

fezandá vb., ind. prez. 1 sg. fezandéz, 3 sg. şi pl. fezandeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fezandát ş. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)