fiasco

FIÁSCO s.n. (Livr.) Eşec total într-o acţiune întreprinsă; insucces, nereuşită. – Din it. [far] fiasco.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FIÁSCO n. livr. Eşec complet; nereuşită totală; faliment. [Art. fiascoul; Sil. fias-co] /<it. [far]fiasco
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

fiásco s.n. – Eşec, insucces. It. fiasco (sec. XIX).
(Dicţionarul etimologic român)

FIÁSCO s.n. Insucces total, eşec, nereuşită. [Pron. fias-co. / < it., fr. fiasco].
(Dicţionar de neologisme)

FIÁSCO s. n. insucces total, eşec, nereuşită. (< it. fiasco)
(Marele dicţionar de neologisme)

fiásco s. n. (sil. fias-), art. fiáscoul
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
FIÁSCO s. v. cădere, eşec, insucces, nereuşită, picare.
(Dicţionar de sinonime)