fibrină
FIBRÍNĂ, fibrine, s.f. Proteină de culoare albă-cenuşie, care se găseşte în sânge şi în limfă şi care provine din fibrinogen, în timpul coagulării sângelui. – Din fr. fibrine.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FIBRÍNĂ f. Substanţă proteică de culoare albă, insolubilă, care se formează din fibrinogen în procesul de coagulare a sângelui. /<fr. fibrine
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FIBRÍNĂ s.f. Substanţă organică proteică aflată în sânge şi care intervine în procesul de coagulare. [< fr. fibrine].
(Dicţionar de neologisme)
FIBRÍNĂ s. f. substanţă organică proteică, alb-cenuşie, în sânge şi în limfă, care intervine în procesul de coagulare. (< fr. fibrine)
(Marele dicţionar de neologisme)
fibrínă s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. fibrínei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FIBRÍNĂ f. Substanţă proteică de culoare albă, insolubilă, care se formează din fibrinogen în procesul de coagulare a sângelui. /<fr. fibrine
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FIBRÍNĂ s. f. substanţă organică proteică, alb-cenuşie, în sânge şi în limfă, care intervine în procesul de coagulare. (< fr. fibrine)
(Marele dicţionar de neologisme)
fibrínă s. f. (sil. -bri-), g.-d. art. fibrínei
(Dicţionar ortografic al limbii române)