fief
[Sinonime]
FIÉF, fiefuri, s.n. (În evul mediu) Feudă; drept de proprietate asupra unei feude. ♦ Fig. Zonă de influenţă absolută sau preponderentă. Fief electoral. – Din fr. fief.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FIÉF s.n. Feudă; proprietate asupra unei feude. ♦ (Fig.) Posesiune exclusivă, absolută. [Pron. fi-ef. / < fr. fief].
(Dicţionar de neologisme)
FIÉF s. n. 1. feudă. 2. (fig.) teritoriu, posesiune exclusivă, absolută. ♦ ~ electoral = zonă în care un partid sau un personaj politic se bucură de o mare popularitate în rândul alegătorilor. (< fr. fief)
(Marele dicţionar de neologisme)
fiéf s. n., pl. fiéfuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FIÉF s. v. feudă.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FIÉF s.n. Feudă; proprietate asupra unei feude. ♦ (Fig.) Posesiune exclusivă, absolută. [Pron. fi-ef. / < fr. fief].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
fiéf s. n., pl. fiéfuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FIÉF s. v. feudă.
(Dicţionar de sinonime)