fierbător dex - definiţie, sinonime, conjugare

fierbător

FIERBĂTÓR, (1) fierbători, s.m., (2) fierbătoare, s.n. 1. S.m. Muncitor industrial care execută operaţiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 2. S.n. (Tehn.) Aparat care serveşte la fierberea unor lichide; plonjor. – Fierbe + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

FIERBĂT//ÓR1 ~oáre n. Aparat pentru fierberea unor lichide. /a fierbe + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

FIERBĂTÓR2 ~i m. Muncitor specializat în operaţii de fierbere (în procesele industriale). /a fierbe + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

fierbătór (persoană) s. m. (sil. fier-), pl. fierbătóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

fierbătór (aparat) s. n. (sil. fier-), pl. fierbătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: fi fie fier fierb fierba

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator bator rbator